Diferente si Esente Reluare – Cum ne afecteaza stresul sanatatea
Realitatea TV, 24 septembrie 2017, de la ora 16.40
(Reluarea emisiunii difuzate in premiera in 13 august 2017)
Invitat: Dr. Iosif Balint, medic specialist
Emisiune sustinuta de HRI Vitalion.

Cecilia Caragea: Noi si noi statistici vorbesc despre efectele devastatoare ale stresului asupra sanatatii noastre. Bineinteles, de stres nu putem scapa, dar trebuie sa stim sa-l evitam si sa-l gestionam si, bineinteles, trebuie sa ne ajutam organismul sa treaca mai usor peste efectele sale. Vom afla cum sa facem acest lucru, astazi, de la domnul doctor Iosif Balint.

Viata pe care o ducem, astazi, mereu in goana dupa cate ceva, mereu cu o tinta de atins, mereu in graba si fara sa ne mai luam ragazul de a ne relaxa, ne face sa fim din ce in ce mai stresati, din ce in ce mai nervosi…

Dr. Iosif Balint, medic specialist: Cred ca in zilele noastre toata lumea s-a intalnit si se intalneste cu stresul. Nu trebuie sa facem altceva decat sa iesim pe usa si deja putem sa ne stresam… ca e aglomeratie mare, ca nu vine tramvaiul, ca nu vine autobuzul, ca ne-a claxonati cineva… si asa mai departe. Sunt foarte multe motive pentru care ne stresam. Sunt foarte putine motive pentru care nu ne stresam. Din pacate, viata cotidiana ne impinge catre situatii de stres, situatii in care ne enervam, ne stresam si asa mai departe…

Dar una este daca suntem stresati din cand in cand si alta este daca traim intr-un stres continuu, permanent!

Dr. Iosif Balint, medic specialist: Trebuie sa diferentiem cateva tipuri de stres. Este stresul cotidian, cu care ne intalnim cu totii la un anumit moment. Este apoi un alt tip de stres, stresul de la locul de munca, unde suntem presati de timp, de superiori, de anumite situatii si asa mai departe… Acestea pot fi permanente sau ocazionale, fiindca sunt locuri de munca unde oamenii sunt presati, stresati non-stop, incontinuu. Sunt locuri de munca unde, da, cateodata se ivesc anumite situatii de stres, dar nu e ceva permanent.

Iata ce se intampla in organismul nostru atunci cand suntem stresati!

Dr. Iosif Balint, medic specialist: Stresul pe care noi il resimtim este, de fapt, reactia organismului la o situatie pe care noi o consideram sau pe care organismul o considera periculoasa. Si atunci intram in faza aceea “loveste sau fugi”, fiindca pentru aceasta se pregateste organismul. Ce se intampla in organismul nostru, asta este foarte important. In momentul in care ne speriem, de exemplu, intram in starea de stres, intram in starea despre care vorbeam, “loveste sau fugi”. Trebuie sa decidem foarte repede care va fi reactia in momentul in care, daca situatia se agraveaza, trebuie sa reactionam. Pentru acest lucru, organismul incepe sa produca adrenalina. Adrenalina duce la cresterea frecventei cardiace. Deci in momentul in care ne stresam creste frecventa cardiaca. De foarte multe ori, nu ajungem pana la momentul acela de a lovi sau de a fugi. In majoritatea cazurilor, aceste situatii se opresc inainte de punctul culminant. Si atunci avem o acumulare de adrenalina in organism care nu se va concretiza intr-un fel sau in altul, ci se estompeaza. Trebuie sa stim ca, odata cu acest proces de pregatire pentru acel pericol, organismul produce, in plus, si cortizon, ceea ce duce la cresterea tensiunii arteriale. Acea situatie de pericol duce la producerea acestor hormoni si vedem ca adrenalina duce la cresterea ritmului cardiac, iar cortizonul duce la cresterea tensiunii arteriale. Si atunci vom ajunge la momentul in care sistemul cardiovascular este suprasolicitat. De aceea, cand ne enervam, simtim dintr-o data de parca ne-ar iesi inima din loc si foarte multi oameni se inrosesc la fata, fiindca dintr-o data a crescut tensiunea arteriala, a crescut cantitatea de sange care a ajuns in piele si la nivelul fetei. De aceea, este si aceasta o reactie la stres, la momentul de pericol pe care organismul il simte.

Fiecare dintre noi reactioneaza diferit la stres, dar este important sa depasim acel moment de enervare, sa trecem peste acea stare tensionata!

Dr. Iosif Balint, medic specialist: Asa cum am spus, se acumuleaza acea cantitate de adrenalina, iar unul dintre efectele acestui lucru este cresterea ritmului cardiac, deci creste ritmul cardiac. Si nu ajungem la punctul acela culminant. De fapt, nu deschidem supapa si nu iese din noi supararea, despre asta este vorba. De aceea, exista o mica diferenta intre barbati si femei. De obicei, femeile sunt predispuse sa se descarce – incep sa spuna, sa urle… Cei mai multi dintre barbati nu incep imediat sa urle, sa se manifeste intr-un fel sau altul, ci ei inabusa, de fapt, aceasta suparare in interior. Normal, aceasta poate sa duca la o acumulare de suparare, sa zicem asa. Si, de aceea, putem sa spunem ca si frecventa infarctului miocardic la barbatii intre 40 si 60 de ani este mai mare decat la femei. In intervalul 40 – 50 de ani, este chiar de cinci ori mai mare incidenta infarctului miocardic la barbati decat la femei. Poate fi si aceasta o cauza, fiindca ne enervam si nu ne exteriorizam, asa cum fac femeile. De aceea se zice: “Iar da nevasta-mea din gura toata ziua!” Ea se descarca! Noi, barbatii, ce facem, majoritatea dintre noi: reactionam repede, inchidem discutia cu doua urlete si cu asta mergem mai departe, dar, de fapt, nu ne descarcam. Si aceasta poate sa duca la o suprasolicitare a sistemului cardiovascular.

Trebuie sa stim ca efectele stresului sunt cu mult mai grave, pe masura ce inaintam in varsta, mai ales daca avem si alte afectiuni. Si trebuie sa luam masurile de rigoare: sa incercam sa ne linistim, sa ne relaxam, sa avem un stil de viata echilibrat si sa apelam la suplimentele nutritive care ne pot ajuta in cazul diverselor afectiuni.

Dr. Iosif Balint, medic specialist: Si inima sufera, si arterele, fiindca a doua reactie este cresterea tensiunii arteriale. Iar daca vorbim deja de o ateroscleroza in interiorul arterelor, vorbim de cresterea foarte rapida a fluxului de sange – pe de o parte a presiunii, pe de alta parte a volumului de sange care trebuie transportat de artere. Si, atunci, in momentul in care acest individ sufera de vreo malformatie fizica, sa zic, asa, deci de depuneri de grasimi pe peretele vascular… daca e mai varsta, poate ca are si un anevrism pe undeva… atunci, la o crestere uriasa de presiune si de ritm, aceste artere se pot rupe. De aceea, de exemplu, dupa o suparare uriasa, rapida, se poate instala si accidentul vascular cerebral hemoragic, fiindca se sparge o artera, din cauza ca, dintr-o data, tot sistemul cardiovascular, nu numai inima, ci si arterele au fost supuse unei schimbari bruste si mari de tensiune si de presiune.

Pe masura ce inaintam in varsta, trebuie sa stim ca nu mai avem rezistenta din tinerete si stresul, supararile si enervarile ne afecteaza mult mai mult. 

Dr. Iosif Balint, medic specialist: Procesul de imbatranire duce si la pierderea elasticitatii vaselor, iar atunci, normal, un om mai in varsta suporta mult mai greu supararile, stresul decat o persoana care este inca tanara. O femeie aflata la menopauza, care a trecut deja de o schimbare uriasa a sistemului endocrin, este mai labila, face fata mult mai greu la schimbarile de situatie. Deja oamenii mai in varsta fac fata mult mai greu la o schimbare de temperatura, darmite la o schimbare brusca de genul unui deces in familie sau al unei suparari mari… Si atunci, da, putem sa spunem ca, asa cum se zice, ca ar muri de inima rea, aici, intr-adevar, putem vedea ca a avut in trecut o suparare, o situatie de stres care a dus chiar la decesul persoanei respective.

Trebuie, astfel, sa avem grija de noi si de cei dragi si sa incercam sa vedem lucrurile si din perspectiva celuilalt. Si, asa cum se zice, sa incercam sa schimbam ceea ce putem sa schimbam si sa acceptam ceea ce nu putem schimba. Sa facem pace cu noi insine si cu lumea. Atunci ne vom bucura cu adevarat de noi insine, de cei din jur si de lumea intreaga!

Cecilia Caragea: Pentru mai multe informatii, va rugam sa ne urmariti pe diferentesiesente.ro si pe pagina noastra de facebook. Va multumim si va invitam cu drag sa urmariti si viitoarea editie a emisiunii noastre.

Emisiune sustinuta de HRI Vitalion.